tibi pop

4 mai 2008

Mărturie personală si misiune socială

Filed under: Biserica — tibipop @ 3:50 pm

“Avem nevoie de o teologie gen Filipeni, care spune: “Cristos în noi”. Aceasta se referă la pietate sau la mântuirea personală - Cristos în mine… un Cristos fără putere care, potrivit capitolului 2 din Filipeni, renunţă la puterea Lui cerească şi vine să trăiască în inima mea şi să mă transforme. Prin urmare, nu doar că merg la biserică; eu sunt biserica. Sunt o persoană locuită!

Dar avem de asemenea nevoie de o teologie gen Coloseni. Cristologia specifică acestei cărţi spune “Cristos este deasupra mea”… Ştiţi la ce distanţă sunt una de alta cărţile Filipeni şi Coloseni în Noul Testament? Sunt una lângă alta. Dar în cristologia protestanţilor americani, cele două au fost luate în mod separat în anii 1920, în cadrul controversei între fundamentalism şi modernism. O grupare L-a luat pe Isus din Filipeni şi a început să facă evanghelizare personală; cealaltă grupare L-a luat pe Isus din Coloseni şi s-a implicat la nivel social. Care are dreptate? Avem nevoie de ambele…

Noi nu putem ajunge cu misiunea la lumea din jur şi nu ne putem ocupa de problemele sărăciei în masă şi a injustiţiei economice decât dacă avem un Dumnezeu suficient de mare pentru a se ocupa de toate aceste probleme. Nu uitaţi niciodată că cei săraci sunt expuşi unui pericol dublu… nu doar că aceştia păcătuiesc la fel ca ceilalţi, dar se păcătuieşte şi împotriva lor. Să nu faceţi niciodată o misiune socială şi să uitaţi să anunţaţi mărturia personală a Evangheliei pentru cei săraci - sau invers. Misiunea trebuie să cuprindă ambele aspecte, deoarece săracii au nevoie de o speranţă dublă - eliberarea personală şi eliberarea publică. Să ne străduim să menţinem aceste două scopuri împreună (s.n.).”

R. Bakke, O perspectivă biblică asupra misiunii urbane, Adoramus, Iaşi 2006

2 Comentarii »

  1. DA asa este .
    Daca nu avem in noi pe CHRISTOS , care sa ne locuiasca, sa ne conduca viata si actiunile noastre vis a vis de cei din jurul nostru SI IMPLICIT VIS A VIS DE VOIA LUI DUMNEZEU,
    , care sa faca din trupul nostru , un TEMPLU pentru DUHUL SAU CEL SFANT, deci in noi sa fie IMPARATIA LUI, pe care sa nu fie necesar sa o facem publica verbal, ci sa LUMINEZE SI SA SE VADA DE DEPARTE, atunci …nu traim EVANGHELIA , care este FUNDAMENTUL TESTAMENTAR PE CARE L-A LASAT DUMNEZEU PENTRU MANTUIREA NOASTRA.
    SI DACA NU TRAIM CUVANTUL LUI, NU SUNTEM IN EL SI NICI EL IN NOI.
    DACA NU TRAIM CUVANTUL SAU, NU TRAIM PE PASII LUI CHRISTOS, CARE S-A FRANT PENTRU NOI , CA SA PUTEM AVEA VIATA DIN BELSUG IN EL SI SA AVEM IN EL, O PILDA DE TRAIRE PE PAMANT ,IN MIJLOCUL NECAZURILOR……. sa plangem cu cei ce plang si sa ne bucuram cu cei ce se bucura.

    Comentariu by ana eleonora pintea — 8 mai 2008 @ 5:47 am

  2. DA ASA ESTE….DOMNUL ISUS CHRISTOS , S-A FRANT PENTRU CA NOI SA AVEM VIATA IN EL SI SA O AVEM DIN BELSUG SI ASTA NU POATE SA SE INTAMPLE NUMAI DACA IL AVEM PE EL IN NOI SI DACA NOI SUNTEM IN EL.
    NUMAI DACA TRUPUL NOSTRU ESTE LA DISPOZITIA DUHULUI SAU CEL SFANT, DACA INIMA NOASTRA ESTE DEDICATA TOTAL LUI DUMNEZEU, DACA LASAM CA EL SA FACA DIN NOI O IMPARATIE A LUI, PE CARE SA NU FIE NEVOIE SA O FACEM PUBLICA VERBAL , CI SA LUMINEZE DE DEPARTE.
    TREBUIE SA TRAIM CUVANTUL LUI ASA CUM L-A LASAT INTREG SI DEPLIN, CARE ESTE FUNDAMENTUL UNEI TRAIRI IN TOATA PLINATATEA DUHULUI SAU CEL SFANT, TREBUIE SA IL IMPLICAM PE EL IN ACTIUNILE NOASTRE PRIN DECIZIILE NOASTRE IN RELATIILE CU CEILALTI , neconditionat.
    sa plangem cu cei ce plang si sa ne bucuram cu cei ce se bucura,
    Aceste doua evanghelii sunt strans legate si fac un total ….o implinire impreuna.
    DOMNUL ISUS , NU A VORBIT DOAR DESPRE TRAIRE, A TRAIT CE A SPUS CA TREBUIE FACUT

    Comentariu by ana eleonora p[intea — 8 mai 2008 @ 6:09 am

RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI

Lăsați un comentariu

Bloguieste pe WordPress.com.